Despre anxietate
Anxietatea devine o problemă atunci când îngrijorarea, tensiunea sau panica sunt frecvente, greu de controlat și încep să limiteze viața de zi cu zi. Terapia psihologică, în special abordările cognitiv-comportamentale, are dovezi solide pentru tulburările de anxietate. O primă ședință explorează de obicei ce declanșează anxietatea, cum se manifestă în corp și în gânduri și ce obiective doriți să abordați.
Psihanaliștii lucrează cu terapie psihanalitică sau psihodinamică, care explorează modul în care experiențele trecute și tiparele inconștiente influențează emoțiile și relațiile prezente. De obicei este un proces mai lung și aprofundat. Formarea și titlurile diferă de la o țară la alta: verificați pregătirea fiecărui specialist.
Îngrijirea sănătății mintale în România
Cum verificați dacă un specialist are drept de practică
- Colegiul Psihologilor din România (CPR). Conform Legii 213/2004, doar CPR acordă dreptul de liberă practică în psihologie, iar practicienii sunt înscriși în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică. Cereți atestatul și specialitatea (psihologie clinică, consiliere, psihoterapie) și verificați registrul pe copsi.ro.
- Colegiul Medicilor din România (CMR) and its county colleges. Toți medicii trebuie să fie membri ai CMR și sunt înscriși în Registrul unic al medicilor, publicat pe cmr.ro; specialitatea în sine este certificată de Ministerul Sănătății.
Asigurări și acoperire
Asigurarea națională de sănătate (CNAS) decontează psihoterapia și consilierea psihologică doar cu trimitere de la un medic specialist (nu de la medicul de familie) și doar la psihologi aflați în contract cu casa județeană de asigurări de sănătate; programe specifice acoperă anumite grupuri, cum ar fi pacienții oncologici.
Ajutor urgent în România
Dacă viața dumneavoastră sau a altei persoane este în pericol, sunați acum la numărul de urgență. Aceste servicii vă pot ajuta oricând:
- 112 · Emergencias
- 0374 456 420 · DepreHUB
- 0800 801 200 · TelVerde Antisuicid
Informații verificate în noiembrie 2026 · Surse: copsi.ro, cmr.ro, euronews.ro, tvrinfo.ro
Semne la care să fiți atenți
Un anumit nivel de anxietate este normal înaintea unui examen sau a unei discuții dificile. Merită să îi acordați atenție atunci când îngrijorarea pare constantă și greu de oprit, când evitați locuri sau situații din cauza ei sau când observați frecvent simptome fizice precum bătăi rapide ale inimii, apăsare în piept, amețeală, disconfort stomacal sau somn slab. Valurile bruște de frică intensă, numite atacuri de panică, sunt un alt semn frecvent.
Ce ajută: tratamente și specialiști
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) are cele mai solide dovezi pentru majoritatea problemelor de anxietate și include adesea expunerea treptată la situațiile de care vă temeți. Terapia prin acceptare și angajament (ACT) și abordările bazate pe mindfulness pot ajuta și ele. Tratamentul este condus de obicei de psihologi, psihologi clinicieni și psihoterapeuți. Un psihiatru sau medicul de familie poate evalua dacă medicația ar putea fi utilă alături de terapie, mai ales când anxietatea este severă sau de lungă durată.
Când să cereți ajutor de urgență
Solicitați prompt ajutor medical dacă aveți durere în piept, dificultăți de respirație sau simptome pe care nu le-ați mai avut niciodată, deoarece acestea trebuie verificate pentru a exclude o cauză fizică. Dacă anxietatea este însoțită de gânduri de a vă lua viața sau de a vă face rău, contactați imediat serviciile locale de urgență sau mergeți la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe. Nu trebuie să așteptați o programare.
Ce puteți face între timp
Cât timp căutați sprijin, încercați să păstrați un program regulat de somn și de masă, să vă mișcați în majoritatea zilelor și să reduceți cafeina și alcoolul, care pot agrava anxietatea. Respirația lentă poate ajuta în momentele de vârf. Evitarea situațiilor de care vă temeți aduce ușurare pe moment, dar tinde să amplifice anxietatea, așa că pașii mici și treptați sunt mai buni. Vorbiți cu cineva în care aveți încredere și folosiți surse de informare medicală de încredere.
Ce face un psihanalist?
Un psihanalist lucrează cu persoane care doresc să exploreze modul în care experiențele timpurii, dorințele, conflictele și tiparele inconștiente influențează felul în care simt, relaționează și aleg astăzi. În activitatea de zi cu zi ascultă cu atenție, ajută la legarea dificultăților prezente de istoria personală și acordă atenție viselor, repetițiilor și relației cu analistul. Ședințele sunt de obicei frecvente, iar procesul tinde să fie de lungă durată.
Când să mergeți la un psihanalist
Psihanaliza sau terapia psihodinamică vi se poate potrivi dacă observați tipare care se repetă în relații, un sentiment persistent de gol sau de nemulțumire ori doriți să vă cunoașteți în profunzime și sunteți deschis la un proces mai lung. Dacă aveți nevoie de o ameliorare rapidă a unui simptom specific, cum ar fi atacurile de panică sau o fobie, o abordare structurată precum TCC ar putea fi mai potrivită ca prim pas.
Cum alegeți
Când alegeți, verificați autorizația și formarea, abordarea folosită și dacă specialistul are experiență cu ceea ce aveți nevoie. Luați în calcul și aspectele practice: limbă, preț, locație sau ședințe online și disponibilitate. Relația cu specialistul contează foarte mult; dacă după câteva ședințe nu vi se pare potrivită, este în regulă să schimbați.
Întrebări frecvente
Cum verific dacă un psihanalist are drept de practică în România?
Colegiul Psihologilor din România (CPR): Conform Legii 213/2004, doar CPR acordă dreptul de liberă practică în psihologie, iar practicienii sunt înscriși în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică. Cereți atestatul și specialitatea (psihologie clinică, consiliere, psihoterapie) și verificați registrul pe copsi.ro.