Despre tulburări alimentare
Tulburările alimentare, precum anorexia, bulimia sau mâncatul compulsiv, sunt grave și tratabile. Îngrijirea este de obicei multidisciplinară: terapie psihologică, monitorizare medicală și sprijin nutrițional. Dacă există o scădere semnificativă în greutate sau simptome fizice, solicitați prompt asistență medicală.
Psihologii evaluează și tratează dificultățile emoționale, comportamentale și relaționale prin terapie psihologică. Nu prescriu medicamente. În multe țări, practica clinică necesită o calificare specifică și înregistrarea la un organism profesional, aspect pe care Therapy247 îl verifică.
Îngrijirea sănătății mintale în România
Cum verificați dacă un specialist are drept de practică
- Colegiul Psihologilor din România (CPR). Conform Legii 213/2004, doar CPR acordă dreptul de liberă practică în psihologie, iar practicienii sunt înscriși în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică. Cereți atestatul și specialitatea (psihologie clinică, consiliere, psihoterapie) și verificați registrul pe copsi.ro.
Asigurări și acoperire
Asigurarea națională de sănătate (CNAS) decontează psihoterapia și consilierea psihologică doar cu trimitere de la un medic specialist (nu de la medicul de familie) și doar la psihologi aflați în contract cu casa județeană de asigurări de sănătate; programe specifice acoperă anumite grupuri, cum ar fi pacienții oncologici.
Ajutor urgent în România
Dacă viața dumneavoastră sau a altei persoane este în pericol, sunați acum la numărul de urgență. Aceste servicii vă pot ajuta oricând:
- 112 · Emergencias
- 0374 456 420 · DepreHUB
- 0800 801 200 · TelVerde Antisuicid
Informații verificate în noiembrie 2026 · Surse: copsi.ro, cmr.ro, euronews.ro, tvrinfo.ro
Semne la care să fiți atenți
Preocuparea pentru mâncare sau greutate devine îngrijorătoare atunci când ocupă multe gânduri și afectează viața de zi cu zi: diete stricte sau sărirea meselor, episoade în care mâncați cantități mari cu pierderea controlului, vărsături, folosirea laxativelor sau exerciții fizice excesive pentru compensare, schimbări rapide de greutate, evitarea mâncatului în fața altora sau frica intensă de a lua în greutate. Tulburările alimentare afectează persoane de toate taliile, genurile și vârstele.
Ce ajută: tratamente și specialiști
Tulburările alimentare sunt cel mai bine tratate de o echipă care combină îngrijirea psihologică, medicală și nutrițională. Abordările cu dovezi bune includ terapia cognitiv-comportamentală extinsă (CBT-E), tratamentul bazat pe familie pentru copii și adolescenți și managementul clinic suportiv de specialitate. Psihologii clinicieni, psihiatrii, medicii și dieteticienii cu experiență în tulburările alimentare lucrează de obicei împreună. Ajutorul timpuriu tinde să facă recuperarea mai ușoară.
Când să cereți ajutor de urgență
Tulburările alimentare pot avea efecte fizice grave. Contactați serviciile locale de urgență sau mergeți la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe în caz de leșin, durere în piept, puls foarte lent sau neregulat, slăbiciune severă, confuzie, vărsături cu sânge sau dacă cineva nu poate deloc să mănânce sau să bea. Cereți ajutor urgent și în cazul gândurilor de sinucidere. Controalele medicale regulate sunt importante în timpul tratamentului.
Ce puteți face între timp
Încercați să mâncați regulat și să evitați perioadele lungi fără mâncare, chiar dacă vă este greu. Reduceți expunerea la conținutul care promovează dietele sau compararea corpurilor și evitați să vă cântăriți des. Spuneți-i cuiva în care aveți încredere. Dacă sprijiniți pe cineva, exprimați-vă îngrijorarea cu calm, concentrându-vă pe sentimente, nu pe mâncare sau greutate, și încurajați persoana să ceară ajutor de specialitate.
Ce face un psiholog?
Un psiholog își petrece cea mai mare parte a zilei de lucru discutând cu oamenii despre ceea ce îi îngrijorează și ajutându-i să schimbe acest lucru. Asta include evaluarea dificultății, stabilirea de comun acord a obiectivelor și folosirea unor tehnici psihologice structurate în ședințe cu adulți, adolescenți, copii, cupluri sau familii. Între ședințe pregătește materiale, ține notițe și uneori se coordonează cu medici, școli sau alți specialiști, întotdeauna cu acordul dumneavoastră.
Când să mergeți la un psiholog
Are sens să mergeți la un psiholog atunci când anxietatea, starea de spirit scăzută, stresul, problemele de relație, o pierdere sau o schimbare dificilă încep să vă afecteze somnul, munca sau relațiile ori când pur și simplu doriți să vă înțelegeți mai bine. Dacă simptomele sunt foarte severe, dacă ați putea avea nevoie de medicație sau dacă există semne ale unei cauze medicale, ar trebui implicat și un psihiatru sau medicul dumneavoastră.
Cum alegeți
Când alegeți, verificați autorizația și formarea, abordarea folosită și dacă specialistul are experiență cu ceea ce aveți nevoie. Luați în calcul și aspectele practice: limbă, preț, locație sau ședințe online și disponibilitate. Relația cu specialistul contează foarte mult; dacă după câteva ședințe nu vi se pare potrivită, este în regulă să schimbați.
Întrebări frecvente
Cum verific dacă un psiholog are drept de practică în România?
Colegiul Psihologilor din România (CPR): Conform Legii 213/2004, doar CPR acordă dreptul de liberă practică în psihologie, iar practicienii sunt înscriși în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică. Cereți atestatul și specialitatea (psihologie clinică, consiliere, psihoterapie) și verificați registrul pe copsi.ro.