Despre stimă de sine
Stima de sine scăzută influențează felul în care ne vedem pe noi înșine, relațiile și deciziile noastre. Terapia ajută la identificarea gândurilor autocritice, la recunoașterea punctelor forte și la construirea unei relații mai realiste și mai blânde cu sine.
Terapeut este termenul uzual pentru un profesionist care oferă terapie prin dialog: în funcție de țară, poate fi un psiholog, un psihoterapeut, un consilier autorizat, un terapeut de cuplu și familie sau un asistent social clinician. Profilurile arată titlul real, formarea și înregistrarea fiecărui terapeut.
Îngrijirea sănătății mintale în România
Cum verificați dacă un specialist are drept de practică
- Colegiul Psihologilor din România (CPR). Conform Legii 213/2004, doar CPR acordă dreptul de liberă practică în psihologie, iar practicienii sunt înscriși în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică. Cereți atestatul și specialitatea (psihologie clinică, consiliere, psihoterapie) și verificați registrul pe copsi.ro.
- Colegiul Medicilor din România (CMR) and its county colleges. Toți medicii trebuie să fie membri ai CMR și sunt înscriși în Registrul unic al medicilor, publicat pe cmr.ro; specialitatea în sine este certificată de Ministerul Sănătății.
Asigurări și acoperire
Asigurarea națională de sănătate (CNAS) decontează psihoterapia și consilierea psihologică doar cu trimitere de la un medic specialist (nu de la medicul de familie) și doar la psihologi aflați în contract cu casa județeană de asigurări de sănătate; programe specifice acoperă anumite grupuri, cum ar fi pacienții oncologici.
Ajutor urgent în România
Dacă viața dumneavoastră sau a altei persoane este în pericol, sunați acum la numărul de urgență. Aceste servicii vă pot ajuta oricând:
- 112 · Emergencias
- 0374 456 420 · DepreHUB
- 0800 801 200 · TelVerde Antisuicid
Informații verificate în noiembrie 2026 · Surse: copsi.ro, cmr.ro, euronews.ro, tvrinfo.ro
Semne la care să fiți atenți
Toată lumea se îndoiește uneori de sine. Stima de sine scăzută vă poate ține pe loc atunci când sunteți constant autocritic, simțiți că nu sunteți suficient de bun orice ați realiza, vă comparați defavorabil cu ceilalți, acceptați greu complimentele, evitați provocările de teama eșecului, vă este greu să spuneți „nu” sau simțiți că părerea celorlalți vă definește valoarea. Însoțește adesea anxietatea sau starea de spirit scăzută.
Ce ajută: tratamente și specialiști
Psihologii și psihoterapeuții vă pot ajuta să identificați de unde vine vocea interioară aspră și să vă formați o imagine mai blândă și mai realistă despre dumneavoastră. Se folosesc frecvent terapia cognitiv-comportamentală (TCC), terapia centrată pe compasiune, terapia prin acceptare și angajament (ACT) și terapia schemelor. Este inclus adesea și lucrul asupra asertivității și limitelor. Dacă stima de sine scăzută este legată de imaginea corporală sau de alimentație, poate fi nevoie de sprijin specializat.
Când să cereți ajutor de urgență
Stima de sine scăzută în sine este rareori o urgență, dar poate fi însoțită de depresie. Dacă sentimentul de lipsă de valoare duce la gânduri de a vă face rău sau de a vă lua viața, contactați imediat serviciile locale de urgență sau mergeți la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe. Cereți prompt ajutor și dacă sunteți victima bullyingului, a hărțuirii sau a abuzului ori dacă vă restricționați alimentația sau vă autovătămați.
Ce puteți face între timp
Observați-vă criticul interior și întrebați-vă dacă ați vorbi așa cu un prieten. Notați-vă micile reușite și calitățile pe care ceilalți le apreciază la dumneavoastră. Petreceți timp cu oameni care se poartă frumos cu dumneavoastră și reduceți expunerea la conținutul care vă face să vă comparați. Încercați provocări mici, exersați să spuneți „nu” în situații cu miză redusă și aveți grijă de corp prin odihnă și mișcare.
Ce face un terapeut?
Un terapeut vă ajută să vorbiți despre ceea ce vă îngrijorează și să găsiți modalități practice de a vă simți mai bine și de a face față mai ușor. În ședințe ascultă, pune întrebări, vă ajută să observați tiparele din gândurile, emoțiile și relațiile dumneavoastră și stabilește obiective împreună cu dumneavoastră. În funcție de formare, poate folosi abordări cognitiv-comportamentale, umaniste, sistemice, psihodinamice sau alte abordări bazate pe dovezi, cu persoane individuale, cupluri, familii sau grupuri.
Când să mergeți la un terapeut
Are sens să căutați un terapeut atunci când stresul, anxietatea, starea de spirit scăzută, doliul, problemele de relație, o schimbare dificilă sau efectele unor experiențe trecute încep să vă apese viața de zi cu zi, ori când pur și simplu doriți un spațiu în care să vă înțelegeți mai bine. Dacă simptomele sunt severe, dacă ați putea avea nevoie de medicație sau dacă există semne ale unei cauze medicale, implicați și medicul dumneavoastră sau un psihiatru.
Cum alegeți
Când alegeți, verificați autorizația și formarea, abordarea folosită și dacă specialistul are experiență cu ceea ce aveți nevoie. Luați în calcul și aspectele practice: limbă, preț, locație sau ședințe online și disponibilitate. Relația cu specialistul contează foarte mult; dacă după câteva ședințe nu vi se pare potrivită, este în regulă să schimbați.
Întrebări frecvente
Cum verific dacă un terapeut are drept de practică în România?
Colegiul Psihologilor din România (CPR): Conform Legii 213/2004, doar CPR acordă dreptul de liberă practică în psihologie, iar practicienii sunt înscriși în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică. Cereți atestatul și specialitatea (psihologie clinică, consiliere, psihoterapie) și verificați registrul pe copsi.ro.