Despre autism
Autismul este o afecțiune a neurodezvoltării cu diferențe în comunicare, interacțiunea socială și procesarea senzorială. Specialiștii pot realiza evaluări și pot oferi sprijin adaptat fiecărei persoane și familii, axat pe bunăstare, autonomie și mediu, nu pe „repararea” persoanei.
Psihologii evaluează și tratează dificultățile emoționale, comportamentale și relaționale prin terapie psihologică. Nu prescriu medicamente. În multe țări, practica clinică necesită o calificare specifică și înregistrarea la un organism profesional, aspect pe care Therapy247 îl verifică.
Îngrijirea sănătății mintale în România
Cum verificați dacă un specialist are drept de practică
- Colegiul Psihologilor din România (CPR). Conform Legii 213/2004, doar CPR acordă dreptul de liberă practică în psihologie, iar practicienii sunt înscriși în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică. Cereți atestatul și specialitatea (psihologie clinică, consiliere, psihoterapie) și verificați registrul pe copsi.ro.
Asigurări și acoperire
Asigurarea națională de sănătate (CNAS) decontează psihoterapia și consilierea psihologică doar cu trimitere de la un medic specialist (nu de la medicul de familie) și doar la psihologi aflați în contract cu casa județeană de asigurări de sănătate; programe specifice acoperă anumite grupuri, cum ar fi pacienții oncologici.
Ajutor urgent în România
Dacă viața dumneavoastră sau a altei persoane este în pericol, sunați acum la numărul de urgență. Aceste servicii vă pot ajuta oricând:
- 112 · Emergencias
- 0374 456 420 · DepreHUB
- 0800 801 200 · TelVerde Antisuicid
Informații verificate în noiembrie 2026 · Surse: copsi.ro, cmr.ro, euronews.ro, tvrinfo.ro
Semne la care să fiți atenți
Autismul este o diferență pe tot parcursul vieții în modul în care o persoană comunică, relaționează și procesează lumea, nu o boală. Semnele care pot justifica o evaluare includ diferențe în comunicarea socială, precum contactul vizual, conversația sau înțelegerea regulilor nespuse; interese puternice și focalizate; nevoia de rutină; și sensibilitatea senzorială la zgomot, lumină sau texturi. La fete și la adulți aceste semne sunt adesea mai puțin evidente.
Ce ajută: tratamente și specialiști
Evaluarea este realizată de obicei de echipe specializate sau de specialiști precum psihologi clinicieni, neuropsihologi, psihiatri sau medici pediatri. Sprijinul se concentrează pe nevoile și punctele forte ale persoanei: logopedie pentru comunicare, terapie ocupațională pentru nevoile senzoriale și ale vieții de zi cu zi, sprijin educațional și programe realizate prin intermediul părinților. Psihologii pot ajuta în privința anxietății, reglării emoționale și situațiilor sociale, folosind abordări adaptate persoanelor autiste.
Când să cereți ajutor de urgență
Cereți ajutor urgent dacă un copil sau un adult autist riscă să își facă rău sau să le facă rău altora, dispare, pierde brusc abilități, nu mai mănâncă sau nu mai bea lichide ori exprimă gânduri de sinucidere, care pot fi insuficient recunoscute la persoanele autiste. În orice situație în care viața este în pericol, contactați serviciile locale de urgență și explicați nevoile persoanei, pentru ca echipele de intervenție să se poată adapta.
Ce puteți face între timp
Rutinele previzibile, programele vizuale și anunțarea din timp a schimbărilor pot reduce stresul. Fiți atenți la nevoile senzoriale, precum spațiile liniștite sau căștile, și respectați nevoia de timp de refacere după activitățile sociale. Informați-vă despre autism din surse de încredere, inclusiv din vocile persoanelor autiste. Luați legătura cu asociații ale familiilor sau grupuri de egali și fiți prudenți cu programele care promit „vindecarea” autismului.
Ce face un psiholog?
Un psiholog își petrece cea mai mare parte a zilei de lucru discutând cu oamenii despre ceea ce îi îngrijorează și ajutându-i să schimbe acest lucru. Asta include evaluarea dificultății, stabilirea de comun acord a obiectivelor și folosirea unor tehnici psihologice structurate în ședințe cu adulți, adolescenți, copii, cupluri sau familii. Între ședințe pregătește materiale, ține notițe și uneori se coordonează cu medici, școli sau alți specialiști, întotdeauna cu acordul dumneavoastră.
Când să mergeți la un psiholog
Are sens să mergeți la un psiholog atunci când anxietatea, starea de spirit scăzută, stresul, problemele de relație, o pierdere sau o schimbare dificilă încep să vă afecteze somnul, munca sau relațiile ori când pur și simplu doriți să vă înțelegeți mai bine. Dacă simptomele sunt foarte severe, dacă ați putea avea nevoie de medicație sau dacă există semne ale unei cauze medicale, ar trebui implicat și un psihiatru sau medicul dumneavoastră.
Cum alegeți
Când alegeți, verificați autorizația și formarea, abordarea folosită și dacă specialistul are experiență cu ceea ce aveți nevoie. Luați în calcul și aspectele practice: limbă, preț, locație sau ședințe online și disponibilitate. Relația cu specialistul contează foarte mult; dacă după câteva ședințe nu vi se pare potrivită, este în regulă să schimbați.
Întrebări frecvente
Cum verific dacă un psiholog are drept de practică în România?
Colegiul Psihologilor din România (CPR): Conform Legii 213/2004, doar CPR acordă dreptul de liberă practică în psihologie, iar practicienii sunt înscriși în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică. Cereți atestatul și specialitatea (psihologie clinică, consiliere, psihoterapie) și verificați registrul pe copsi.ro.